فَقَدَرۡنَا فَنِعۡمَ ٱلۡقَٰدِرُونَ
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
وَيۡلٞ يَوۡمَئِذٖ لِّلۡمُكَذِّبِينَ
N-am făcut Noi pământul loc de adunare
أَلَمۡ نَجۡعَلِ ٱلۡأَرۡضَ كِفَاتًا
pentru vii şi pentru morţi?
أَحۡيَآءٗ وَأَمۡوَٰتٗا
Nu am înălţat Noi munţii semeţi? Şi v-am dat să beţi apă dulce?
وَجَعَلۡنَا فِيهَا رَوَٰسِيَ شَٰمِخَٰتٖ وَأَسۡقَيۡنَٰكُم مَّآءٗ فُرَاتٗا
În Ziua aceea, vai celor care hulesc!
وَيۡلٞ يَوۡمَئِذٖ لِّلۡمُكَذِّبِينَ
Duceţi-vă la ceea ce-aţi hulit!
ٱنطَلِقُوٓاْ إِلَىٰ مَا كُنتُم بِهِۦ تُكَذِّبُونَ
Duceţi-vă către umbra în trei ramuri împărţită
ٱنطَلِقُوٓاْ إِلَىٰ ظِلّٖ ذِي ثَلَٰثِ شُعَبٖ
care nici nu umbreşte şi nici de flacără nu scuteşte!
لَّا ظَلِيلٖ وَلَا يُغۡنِي مِنَ ٱللَّهَبِ
Ea împrăştie scântei cât palatul
إِنَّهَا تَرۡمِي بِشَرَرٖ كَٱلۡقَصۡرِ
asemenea unor galbene cămile!