وَأَمَّا مَنۡ أُوتِيَ كِتَٰبَهُۥ بِشِمَالِهِۦ فَيَقُولُ يَٰلَيۡتَنِي لَمۡ أُوتَ كِتَٰبِيَهۡ
şi nu mi-aş fi ştiut socoteala!
وَلَمۡ أَدۡرِ مَا حِسَابِيَهۡ
Vai! Ce bine era de-ar fi fost săvârşitoare (moartea)!
يَٰلَيۡتَهَا كَانَتِ ٱلۡقَاضِيَةَ
Averea la nimic nu mi-a slujit
مَآ أَغۡنَىٰ عَنِّي مَالِيَهۡۜ
şi puterea mi-a pierit!”
هَلَكَ عَنِّي سُلۡطَٰنِيَهۡ
“Luaţi-l şi înjugaţi-l!
خُذُوهُ فَغُلُّوهُ
Aruncaţi-l în Iad!
ثُمَّ ٱلۡجَحِيمَ صَلُّوهُ
Legaţi-l apoi cu un lanţ de şaptezeci de coţi.”
ثُمَّ فِي سِلۡسِلَةٖ ذَرۡعُهَا سَبۡعُونَ ذِرَاعٗا فَٱسۡلُكُوهُ
El nu credea în Dumnezeu cel Mare
إِنَّهُۥ كَانَ لَا يُؤۡمِنُ بِٱللَّهِ ٱلۡعَظِيمِ
şi nu îndemna pe nimeni să ospăteze sărmanul.
وَلَا يَحُضُّ عَلَىٰ طَعَامِ ٱلۡمِسۡكِينِ
Astăzi, nu mai are nici un prieten apropiat,
نتائج البحث
