كَلَّا لَا وَزَرَ
În Ziua aceea, numai la Domnul tău găsi-vei alinare.
إِلَىٰ رَبِّكَ يَوۡمَئِذٍ ٱلۡمُسۡتَقَرُّ
În Ziua aceea, omului i se va da ştire cu ce a ieşit înainte şi cu ce a rămas în urmă.
يُنَبَّؤُاْ ٱلۡإِنسَٰنُ يَوۡمَئِذِۭ بِمَا قَدَّمَ وَأَخَّرَ
Omul asupra lui însuşi este mărturie vădită,
بَلِ ٱلۡإِنسَٰنُ عَلَىٰ نَفۡسِهِۦ بَصِيرَةٞ
chiar dacă îşi deşartă dezvinuirile.
وَلَوۡ أَلۡقَىٰ مَعَاذِيرَهُۥ
Nu-ţi mişca limba, atunci când îl citeşti zorindu-te la capăt să ajungi!
لَا تُحَرِّكۡ بِهِۦ لِسَانَكَ لِتَعۡجَلَ بِهِۦٓ
Noi trebuie să-l strângem la un loc şi să-l citim!
إِنَّ عَلَيۡنَا جَمۡعَهُۥ وَقُرۡءَانَهُۥ
Şi dacă l-am citit, să-l citim iarăşi!
فَإِذَا قَرَأۡنَٰهُ فَٱتَّبِعۡ قُرۡءَانَهُۥ
Căci Nouă ne este lăsat să-l facem pe înţeles!
ثُمَّ إِنَّ عَلَيۡنَا بَيَانَهُۥ
Ba nu! Voi iubiţi degrabă-trecătoarea